La Assie (in todesc: Hessen) e je un dai 16 stâts federâts de Gjermanie. Il cjâf lûc al è la citât di Wiesbaden.
La Assie si cjate te Gjermanie centri-ocidentâl. E confine a Nord-Ovest cul Nord Ren-Vestfalie, a Nord cun la Basse Sassonie, a Est cu la Turingje, a Sud-Est cu la Baviere, a Sud cul Baden-Württemberg e a Ovest cun la Renanie-Palatinât.
I flums plui impuartants a son il Ren, che al scor al confin cun la Renanie, il Fulda' e il Lahn.
La popolazion e je concentrade soredut te zone meridionâl dal stât, dulà che si cjatin lis citâts plui impuartantis, come Francfurt, Wiesbaden e Darmstadt.
Tal inizi de etât di mieç, la Assie e jere parte de Turingje, ma daspò de vuere di succession turingjiane (1247-1264), la regjon e otignì la indipendence, par deventâ une contee dal Sacri Roman Imperi. Il stât al esistì fin tal 1567, cuant che Filip I d'Assia al murì. La Assie e fo dividude in cuatri stâts plui piçui, lassadis ai cuatri fiis di Filip: Assie-Kassel, Assie-Darmstadt, Assie-Rheinfels e il preesistent Assie-Marburg.
Dilunc de Republiche di Weimar, Assie-Nassau e Assie a jerin dôs regjons aministrativis de Gjermanie. Dopo de seconde vuere mondiâl, tal 1945, il stât dal Assie al fo costituît tal interni de zone di ocupazion statunitense, unint i stâts di Assie (-Darmstadt) e Assie-Nassau. La bande di Assie su la rive ocidentâl dal Ren e deventà part de Renanie-Palatinât.
La Assie e je dividude in 3 distrets guviernatîfs: (Regierungsbezirke): Kassel, Gießen e Darmstadt.
I 21 circondaris rurâi a son:
- Bergstraße
- Darmstadt-Dieburg
- Groß-Gerau
- Hochtaunuskreis
- Main-Kinzig-Kreis
- Main-Taunus-Kreis
- Odenwaldkreis
|
- Offenbach
- Rheingau-Taunus-Kreis
- Wetteraukreis
- Gießen
- Lahn-Dill-Kreis
- Limburg-Weilburg
- Marburg-Biedenkopf
|
- Vogelsbergkreis
- Fulda
- Hersfeld-Rotenburg
- Kassel
- Schwalm-Eder-Kreis
- Werra-Meißner-Kreis
- Waldeck-Frankenberg
|
Dal 1999 il president dal stât al è Roland Koch, dal partît dal CDU.