ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI IMPUTÁ
imputá (imputát, imputát), vb. –
1. A face pe cineva răspunzător de o pagubă. –
2. A reproșa. –
3. A insulta, a ocărî.
Lat. imputāre (Pușcariu 796; Candrea-Dens. 828; REW 4324; DAR; Rosetti, I, 173). Este cuvînt
înv., care abia dacă supraviețuiește în cîteva regiuni, fiind înlocuit de dubletul
neol. imputa, din
fr. imputer. –
Der. împutăciune, s. f. (
înv., ceartă, dispută);
împutător, adj. (
înv., injurios).
CĂRȚI ÎN ROMÂNĂ ÎN LEGĂTURĂ CU «IMPUTÁ»
Descoperă întrebuințarea
imputá în următoarea selecție bibliografică. Cărți în legătură cu
imputá și extrase din aceasta pentru a furniza contextul de întrebuințare al acestuia în literatura Română.
1
Vocabularu romano-francesu - Pagina 534
Imputare, v. s. A imputa , a imputa cuï-va pentru que-va. — A acusa pe quine-va fArA dovedï. Imputer. Imputât iuue, Iuiputafie, Imputare, s. f. Fapta de a imputa, de a dice cul-va fArA dovedï unu lucru que póte sA'I aducô vAtAmare, sñ'lü ...
2
Breviarium Bellovacense - Pagina 302
£1 autem , qui operátur, merces non imputá- tursccundum grátiam, sed secundùm débitum. Ei verô, qui non operátur, credenti autem in eum , qui justíficat ímpiuní , leputátur fides ejus ad justítiam secundùm propósitum grátiae Del Sicut et ...
3
Ioannis de Segovia Sanctae Ecclesiae toletanae canonici ...
fomes , & concupisçentia non imputá- biturei ad culpam, &sic nullo modo dicetur contraxisse originale peccatum propter prxveniens donum gratix : & tamen manebunt ineo omnes pxnali- tates tam purx , quàm alix , sicuc post gratiam baptismi.
Juan de Segovia, Pedro de Alba y Astorga ((O.F.M.)), Balthazar Vivien ((Bruselas)), 1664
4
Silicon Metal from Brazil: Determination of the Commission ...
Patitionars fnrthar argua that if tha Dapartmant doas imputa cradit axpansas for CV, it should insura that thasa axpansas, in dollar tarms, ara no graatar than U.S. cradit basad in BIA. CBCC maintains that tha Dapartmant varifiad that CBCC had ...
United States International Trade Commission, 1991
5
Le mentite ochiniane del Mutio Iustinopolitano - Pagina 83
_OCHINIÀNEi 83 gatiocon le Ежа/Элем i5 le altre opere di penitëza; Seguitasßeato l'huonio s doue dice Hieronimo, il pee cato,che e' coperto per penitëza non fi uedeiet quello che non f1 uede,non lì imputata' quello che non ji im puta non ji ...
6
Le nozioni di peccato e di colpa illustrate - Pagina 76
Che questo vero peccato che è nei bambini non è un peccato attuale, perché il peccato attuale è uh peccato che s'im-. puta a coLm, e il peccato de' bambini non è una colpa lor pro'-' pria, perchè in essi manca il libero arbitrio. Non est autem ...
Antonio Rosmini-Serbati, 1842
Să se împută. Da de unde a început să se strice ? De la cap. De la Regele stricat, Carol al IIlea, şi de la Politicieni ! Nu se împute peştele de la cap, dar se curăţăde lacoadă? Băaldracului săfieăla care aspusvorba asta,că deşteptamai fost.
8
Dictionariulu limbei romane: dupo insarcinarea data de ... - Pagina 1189
*ESPROBARE,v, exprobrare,(itesprobare), a nu approbá, a imputá, a defaimá * ESPR0BATIONE, s. f, exprobratio, actione de esprobare, imputatione, defaimare. * ESPROBATORIU,-tória, adj. s., exprobrator, care esproba, care imputa, care ...
August T. Laurianu, Ian C. Massimu, 1873
9
Jacobi Ayreri V.I.D. Et Cavsarvm Apvd Noricos Advocati ... - Pagina 477
Ratio , q" tria nori rtm o uens ea , qux re- rao uere quis d ebet ac cauere, qui equ'id inde íèquitur,de eo tenetur.Sed omnis homo tenetur vitarciliieita, turpia óc inho- inhoncstatErgo si id non facit,imputá- . tur eí,quieqûid inde fcquitur, t)s Homic.
10
Acta eruditorum: anno ... publicata - Pagina 239
(4^ Quid faciendum , G crimina uxori Vafthi im puta ta, vel propria ipfi us confesfione, vel legitima probatione oftendi nequeant ? (5) Quis in controverfa illa caula matrimonial! fit judex, cum Ahasveru» alium fuperiorem in fuo territorio haut ...
Johann Grosse II ((Leipzig)), Johann Grosse II (Héritiers), Johann Friedrich Gleditsch II ((Leipzig)), 1701