Înțelesul "état" în dicționarul Franceză

Statul are o dublă semnificație: organizarea politică și juridică a unui teritoriu delimitat, pe care prima ediție a dicționarului Academiei Franceze din 1696 îl numește "guvernul unui popor care trăiește sub dominația unui prinț sau într-o republică "sau chiar țara, adică statul a înțeles" pentru țara în sine sub o asemenea dominație ". Conform dreptului internațional, un stat suveran este văzută așa cum este definit de limitele teritoriale stabilite, în care legile se aplică o populație permanentă, ca format din instituții prin care exercită autoritatea și puterea efectivă. În principiu, legitimitatea acestei autorități ar trebui să se bazeze, cel puțin pe statele democratice, pe suveranitatea poporului sau a națiunii. Națiunea, pe de altă parte, nu este confundată cu statul, cu excepția modelului statului-națiune. L’État possède une double signification : l'organisation politique et juridique d'un territoire délimité, ce que la première édition du dictionnaire de l’Académie française de 1696 appelle l'État en tant que « gouvernement d’un peuple vivant sous la domination d’un prince ou en république », ou bien le pays lui-même, c'est-à-dire l'État entendu « pour le pays même qui est sous une telle domination ». En droit international, un État souverain est vu comme délimité par des frontières territoriales établies, à l'intérieur desquelles ses lois s'appliquent à une population permanente, et comme constitué d’institutions par lesquelles il exerce une autorité et un pouvoir effectif. La légitimité de cette autorité devant en principe reposer – au moins pour les États se disant démocratiques – sur la souveraineté du peuple ou de la nation. La nation quant à elle ne se confond pas non plus avec l’État sauf dans le modèle de l’État-nation.