Înțelesul "chusma" în dicționarul Spaniolă

Vulgo-ul și bâlcile sunt termeni derogatori cu care sunt desemnate clasele inferioare, care în termeni mai neutri sunt desemnați ca mulțime, plebe, oameni obișnuiți, oameni sau mase. Termenul chusma derivă din vechiul cuvânt genovez care desemnează întreaga bucătărie, care, la rândul său, derivă din cuvântul grecesc κολεμήσμα, cântarea ritmică a căpitanului șef pentru a îndrepta mișcarea vâscilor. Vulgarul este același lucru din acele straturi ale populației, căci la origine acestea erau limbile vulgare prin opoziția față de limba latină, limba ecleziastică și cea a culturii în timpul epocii medii și al regimului vechi. Tema literară latină odi profanum vulgus și tratamentul literar al figurii rustice răspund acestei perspective, tipic viziunii claselor superioare asupra celor inferiori, analfabeți. Coperțile lui Hernando del Pulgar, Mingo Revulgo, sunt un exemplu de utilizare a conceptului în literatura medievală. Vulgo y chusma son términos despectivos con los que se designa a las clases bajas, que con términos más neutros se designan como muchedumbre, plebe, el común, el pueblo o las masas. El término chusma deriva de la palabra genovesa antigua para designar al conjunto de los galeotes, que a su vez deriva de la palabra griega κέλευσμα, el canto acompasado del remero jefe para dirigir el movimiento de los remos. Lo vulgar es lo propio de esas capas de la población, como en origen fueron las lenguas vulgares por oposición al latín, la lengua eclesiástica y de cultura durante la Edad Media y el Antiguo Régimen. El tópico literario latino odi profanum vulgus, y el tratamiento literario de la figura del rústico responden a esa perspectiva, propia de la visión de las clases altas sobre las inferiores, iletradas. Las Coplas de Mingo Revulgo de Hernando del Pulgar son un ejemplo del uso del concepto en la literatura medieval.