Template:Creator/documentation

From Wikimedia Commons, the free media repository
Revision as of 16:22, 9 November 2011 by 188.26.168.251 (talk) (Grimani Nicolae 1872-1925)
Jump to navigation Jump to search
Pictor Nicolae Grimani 1872-1925

"Grimani Nicolae. — Pictor, nàscut in Slatina la 1872. Dupé ce a urmat càtiva ani cursurile liceale, a plecat la Miinich unde a facut Scoala de Bele-arte si apoi la Paris, scoala de arte decorative. Are un talent deosebit pentru pictura Nimfelor. Principalele sale produqiuni sunt: Potretul M. S. Regelui Carol. Apostoli! Petru fi 'Pavel, asezat la liceul din Ploejtì." http://www.archive.org/stream/dictionarulcont00rosegoog/dictionarulcont00rosegoog_djvu.txt

http://www.scribd.com/doc/50557747/50387964-MISA%CB%9CCAREA-ARTISTICA-OFICIALA-IN-ROMANIA-SECOLULUI-AL-XIX-lea-ADRIAN-SILVAN-IONESCU "Chiar dacă s-a deschis la interval de circa două luni după cea a Societății "Ileana", expoziția de la Ateneu a atraspublicul. Poate pentru a-și arăta preferința pentru mișcarea artistică "oficială", regele Carol I a făcut o vizită a sălilorpe 10 mai, la ora 15, și s-a întreținut cu cei câțiva artiști prezenți, în primul rând cu C.I. Stăncescu, care l-aîntâmpinat la intrare și i-a făcut ghidajul, apoi cu Arthur Verona - căruia i-a cerut informații despre locul unde și-a executat compoziția În Codrul Herța- și cu Juan Alpar. Regelui i-au atras atenția și acuarelele lui Ion Georgescu,Emil Sperlich și ale doamnei Sturdza Miclăușeni. Au mai fost remarcate și căutate de suveran lucrările lui Eugen Voinescu, N.Grimani , Ion Bălănescu, Ion Bărbulescu, Sava Henția, D. Tintoreanu și sculpturile lui Ion Georgescu,Dimo Pavelescu și Mihail Gheorghiu." "Gion își contiunuă substanțiala cronică enumerând și analizând destul de corect lucrăriletinerilor expozanți, fără a omite pe cineva :Artachino, Gropeanu, Goșanec, Marinescu,Strâmbulescu, Alexandrescu, I. Voinescu, Bălănescu,Zaman, Șerbănescu, Vasilescu, Luchian, Serafim,Sperlich, P.Ionescu, Alpar, Bran, Filip Marin (ceexpunea pictură și nu sculptură). Deși îl admira, lui Grigorescu nu-i consacră decât un scurt paragraf în care include și o înțepătură, nefondată, la adresa Întoarcerii de la câmpie care o consideră neterminată. Lui G.D.Mirea, E.Voinescu, C.Pascaly,G. Ioanidle acordă doar câteva cuvinte; de mai mare atenție se bucură N.Grant, Nicolae Grimani, A. Verona și Al. Bănulescu, în vreme ce alții sunt doar nominalizați (Mendel, Rossi, Segal, Stopani" "Pentru că din suma de 4000 lei ce era prevăzută pentru organizarea expoziției mai rămăseseră disponibili 2600 lei, Stăncescu propunea să fie achiziționate pentru muzeul bucureștean și pentru cel din Iași, câteva dintre lucrările expuse, alăturând și sumele la care le estima pe fiecare: Mere și vase , pastel de Titus Alexandrescu pentru 150 lei, Studiu' , ulei de N. Grimani pentru 450 lei, Cap de bătrân de Sava Hențiapentru 150 lei, Cap de copil de G.D. Mireapentru 400 lei, Casă la Câmpina de Juan Alparpentru 300 lei, Peisaj de toamnă de Constantin Jiquidi pentru 200 lei, Pepeni și struguri, acuarelă de Emil Sperlichcu 300 lei, Vânzător de ziare de D. Marinescupentru 200 lei " "Restul premianților la pictură au fost Arthur Verona, pentru În codrul Herța și Eugen Voinescu pentru Naufragiați, ambii cu medalia de clasa a II-a și N. Grimani pentru Portretul drei C.I., Max Klang pentru Portretul doctorului A.B. șiJ. Valles pentru Un costum italian din secolul al XVI , toți trei cu medalia de clasa a III-a" Biserica Sfânta Treime – Corabia -"Pictura în stil renascentist a fost executata de C. Pascali si N. Grimani din Bucuresti" http://www.history-cluj.ro/Istorie/cercet/Nastasa/ItinerariiLumeaSavanta.pdf "Îndeosebi Academia Regală de Arte Fumoase din München a exercitat o mare atracție, orașul fiind și beneficiarul unor muzee bogate (pinacoteca și gliptoteca) și a unor importante colecții private destinate publicului. Totodată, aici exista o Societate a artiștilor („Kunstverein”) care organiza numeroase expoziții în mai toată Germania și care putea constitui o punte de lansare pentru tinerele talente, iar viața orașului nu era scumpă, funcționa o „piață” a tablourilor foarte activă etc. Sunt doar câteva aspecte ce explică prezența a numeroși tineri de la noi în acest centru 256, selectiv enumerând aici pe: Ștefan Popescu (1872-1948), pe lângă stagiul aproape „obligatoriu” din Franța, a urmat cursurile Academiei de Arte din München, afirmându-se ca un talentat desenator și maestru al culorii, devenind apoi profesor la Școala de Belle-Arte din București; Octav Băncilă (1872-1944), care după studii artistice la Iași se va îndrepta pentru cinci ani spre capitala Bavariei (1892-1897), trecând apoi și prin Italia, ajungând profesor la Școala de Belle-Arte din Iași și un reputat pictor național; Ludovic Bassarab (1866-1933), după doi ani de arhitectură la München va trece la Belle-Arte, studiind vreme de cinci ani cu Ghisys, Otto Zeis și Herterich, având apoi o bogată activitate de pictor; Nicolae Bran (n.1861) s-a inițiat mai întâi la Școala de Belle-Arte din Budapesta, după care va poposi patru ani la München, continuându-și apoi sejururile inițiatice în Italia, vreme de opt ani, și la École Nationale des Beaux-Arts din Paris, ajungând profesor de desen, dar mai ales autorul unor tablouri „patriotice” bine cunoscute; Constantin Brâncuși (1876-1957) a frecventat acest stabiliment doar vreme de un an (1904) după ce trecuse pe la Școala de Arte Frumoase din București, ulterior frecventând L’École des Beaux-Arts din Paris (1905-1907); Marius Bunescu (1881-1971) a studiat la această Academie vreme de aproape 12 ani, între timp luând și lecții cu Groeber, afirmându-se ca unul din marii noștri peisagiști; Cecilia Cuțescu (1881-1969) a urmat cursurile acestei școli, după care va frecventa și Academia „Julien” din Paris, devenind pictoriță de talent, profesoară la Academia de Belle-Arte din București, afirmându-se totodată ca o militantă feministă, iar printre altele fiind căsătorită cu sculptorul Frederic Storck; Nicolae Grimani (1872-1925), care după ce a urmat cursurile acestei instituții va merge și la Paris, la Școala de Arte Decorative, fiind în epocă un apreciat pictor; Iosif Iser (1881-1958) a studiat aici desenul, după care va urma și Academia „Rançon” din Paris, devenind cunoscut pentru ilustrațiile și caricaturile sale; Ștefan Luchian (1868-1916) a urmat această Academie doar două semestre, timp în care face copii după Correggio și Rembrandt, după care va merge la Academia „Julian” din Paris, afirmându-se apoi ca unul din marii noștri pictori; Ary Murnu (1881-1971) a urmat cursurile acestui stabiliment între 1899-1901, după care va continua studiile artistice la Iași și București, devenind unul din marii noștri caricaturiști și ilustratori de carte, remarcându-se totodată ca un inspirat autor de reclame și afișe, dar și ca pictor;"