Bazilica Sfântul Ioan din Lateran: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 6 februarie 2024 22:21

Informații generale
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran
Fațada bazilici
Confesiune	romano-catolică
Hram	Ioan Botezătorul Ioan Evanghelistul
Jurisdicție religioasă	Dioceza romano-catolică a Romei[*]
Tip	arhibazilică papală
Țara	Italia
Localitate	Roma
città metropolitana d'Italia[*]	Metropola Roma[*]
Date despre construcție
Stil arhitectonic	renascentist
Ctitor	Constantin cel Mare
Înălțime maximă	65 metri
Istoric
Sfințire	324
Localizare
Modifică date / text

Basilica Sfântul Ioan din Lateran (în italiană Basilica di San Giovanni in Laterano) este catedrala Romei și scaunul eclezial al episcopului Romei.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Bazilica este ridicată pe locul palatului Lateran, de la începutul Imperiului Roman. Piața din fața palatului păstrează un obelisc construit de faraonul Tuthmosis III în Karnak, pentru a fi poziționat în Circus Maximus, obelisc care mai apoi a fost adus aici.

Palatul Lateran a căzut în mâna împăratului în momentul în care Constantin cel Mare s-a căsătorit cu a doua sa soție, Fausta, sora lui Maxențiu. Cunoscut în lumea vremii ca "Domul Faustan" sau "Casa Faustei", palatul Lateran a fost în cele din urmă oferit episcopului Romei de către Constantin. Data exactă a donării nu este cunoscută, însă se crede că s-a realizat sub pontificatul papei Miltiade, pentru a găzdui sinodul din anul 313, care a alunecat în declanșarea schizmei donatiste, prin declararea donatismului ca erezie. Bazilica palatului a fost lărgită și înfrumusețată, devenind în cele din urmă catedrala Romei, scaunul papilor ca patriarhi ai Romei.

Sfințirea oficială a bisericii cât și a anexelor a fost prezidată de papa Silvestru I în anul 324, declarându-o ca Domul lui Dumnezeu. În interiorul acesteia a fost așezat scaunul papal, făcând din aceasta catedrala Romei.

Palatul și bazilica au mai fost închinate de două ori: Papa Sergiu al III-lea le-a dedicat Sfântului Ioan Botezătorul în secolul al X-lea, cu ocazia sfințirii noului baptisteriu al bazilicii. Papa Lucius al II-lea le-a dedicat și Sfântului Ioan Evanghelistul, în secolul al XII-lea.

Acești doi sfinți sunt considerați drept ocrotitori ai lăcașului, ocrotitorul prim fiind Hristos însuși. Mai târziu, bazilica va ajunge sub conducerea unor călugări benedictini, ce se vor ocupa cu îngrijirea acesteia și cu cinstirea celor doi sfinți.

Toți papii de la Miltiade încoace au ocupat scaunul papal din Lateran până la domnia papei francez Clement al V-lea, care în anul 1309 a decis să transfere scaunul oficial al bisericii catolice la Avignon. În timpul exilului de la Avignon, palatul și bazilica din Lateran au intrat într-un declin. Două incendii devastatoare au cuprins Lateranul - unul în anul 1307 și altul în anul 1361. În ambele cazuri, papii din Avignon au trimis fonduri pentru reparațiile necesare. Lateranul își va pierde strălucirea inițială.

Papa Sixtus al V-lea a eliminat palatul original cât și bazilica ordonând înlocuirea lor. Reconstruirea Palatului și a Bazilicii au devenit două lucruri separate. Astăzi, palatul Lateran este locașul muzeului pontifical și al creștinismului antic. Obeliscul din fața palatului este din granit roșu fiind cel mai mare din lume. A fost ridicat de Thutmose al III-lea în Karnak. A fost mutat de Constantin al II-lea în anul 357 și ridicat din nou în Circus Maximus. Sixtus al V-lea l-a așezat în locul său actual în anul 1587. Palatul Lateran a folosit drept loc de întrunire a multor sinoade.

Au existat mai multe tentative de reconstrucție a bazilicii înainte de papa Sixtus al V-lea. Sixtus l-a angajat pe arhitectul său favorit - Domenico Fontana - pentru a revedea proiectul. O continuare a renovării a avut loc sub Francesco Borromini, angajat de Papa Inocențiu al X-lea. Cele 12 nișe create de acesta vor fi umplute abia în anul 1718 cu statuile Apostolilor.

Viziunea papei Clement al XII-lea în privința reconstruirii era una ambițioasă: acesta a realizat un concurs de proiecte în privința ridicării fațadei. S-au strâns peste 23 de arhitecți, dintre care cel care s-a distins evident a fost Alessandro Galilei. Fațada actuală datează din anul 1753. Fațada lui Galilei a înlocuit toate elementele antice ale originalei bazilici, impunând un stil neo-clasic. Catedra papală sau tronul episcopal face din această bazilică singura catedrală a Romei. Aceasta e așezată în absidă.

În bazilică se află mormintele a șase papi: Alexandru al III-lea, Sergiu al IV-lea, Clement al XIII-lea, Martin al V-lea, Inocențiu al III-lea și Leon al XIII-lea. Acest ultim papă a fost și ultimul neîngropat în Bazilica Sfântul Petru.

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Interiorul bazilicii
Altarul principal
Scaunul papal
Palatul Lateran, locuința papilor
Statuia Sfântului Petru
Scara Sfântă
Obeliscul din fața bazilicii

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{Infocaseta Lăcaș de cult
  |nume=Bazilica Sfântul Ioan din Lateran
- |imagine=Facade San Giovanni in Laterano 2006-09-07.jpg
+ |imagine=San Giovanni in Laterano 2021.jpg
  |dimensiuneimag=300px
  |text=Fațada bazilici
  |confesiune=[[Biserica Romano-Catolică|romano-catolică]]
- |hram=Sfântul Ioan, [[7 ianuarie]]
+ |hram=[[Ioan Botezătorul]]<br>[[Ioan Evanghelistul]]
  |ctitor=[[Constantin cel Mare]]
  |tip=[[Bazilică Papală|arhibazilică papală]]
@@ Linia 20: / Linia 20: @@
  |înălțime=65 metri
  }}
-'''Basilica Sfântul Ioan din Lateran''' (în {{it|Basilica di San Giovanni in Laterano}}) este catedrala [[Roma|Romei]] și scaunul ecclesial al [[Papă|episcopului Romei]]. Mai este numită Arhibasilica Celui mai Sfânt Salvator, fiind cea mai veche și încadrându-se ca singura catedrală din Roma între [[Bazilica Papală|cele patru mari basilici antice]]. Poartă titlul de biserică ecumenică mamă în rândul catolicilor (biserica mama a întregii lumi locuite). O inscripție de pe fațada acesteia, [[Cristos]] Salvatorul, închină Lateranul ca arhibasilica a Celui mai Sfânt Salvator, spre deosebire de catedralele celorlalți patriarhi, care sunt închinate lui Hristos însuși.
+'''Basilica Sfântul Ioan din Lateran''' (în {{it|Basilica di San Giovanni in Laterano}}) este [[catedrală|catedrala]] [[Roma|Romei]] și scaunul eclezial al [[Papă|episcopului Romei]].
-==Istorie==
+==Istoric==
-Bazilica este ridicată pe locul palatului Lateran, de la începutul [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]]. Piața din fața palatului păstrează un obelisc construit de faraonul Tuthmosis III în Karnak, pentru a fi poziționat în "Circus Maximus" urmând ca mai apoi să fie adus aici.
+Bazilica este ridicată pe locul [[palatul Lateran|palatului Lateran]], de la începutul [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]]. Piața din fața palatului păstrează un obelisc construit de faraonul Tuthmosis III în Karnak, pentru a fi poziționat în [[Circus Maximus]], obelisc care mai apoi a fost adus aici.
-Palatul Lateran a căzut în mâna împăratului în momentul în care [[Constantin cel Mare]] s-a căsătorit cu a doua sa soție, Fausta, sora lui Maxențiu. Cunoscut în lumea vremii ca "Domul Faustan" sau "Casa Faustei", palatul Lateran a fost în cele din urmă oferit episcopului Romei de către Constantin. Data exactă a donării nu este cunoscută, însă se crede că s-a realizat sub pontificatul [[Papa Miltiade|papei Miltiade]], pentru a găzdui un sinod în anul 313 ce a alunecat în declanșarea schizmei donatiste, prin declararea donatismului ca erezie. Bazilica palatului a fost lărgită și înfrumusețată, devenind în cele din urmă catedrala Romei, scaunul papilor ca patriarhi ai Romei.
+Palatul Lateran a căzut în mâna împăratului în momentul în care [[Constantin cel Mare]] s-a căsătorit cu a doua sa soție, [[Fausta (fiica lui Maximian)|Fausta]], sora lui Maxențiu. Cunoscut în lumea vremii ca "Domul Faustan" sau "Casa Faustei", palatul Lateran a fost în cele din urmă oferit episcopului Romei de către Constantin. Data exactă a donării nu este cunoscută, însă se crede că s-a realizat sub pontificatul [[Papa Miltiade|papei Miltiade]], pentru a găzdui sinodul din anul 313, care a alunecat în declanșarea schizmei donatiste, prin declararea donatismului ca erezie. Bazilica palatului a fost lărgită și înfrumusețată, devenind în cele din urmă catedrala Romei, scaunul papilor ca patriarhi ai Romei.
-Sfințirea oficială a bisericii cât și a anexelor a fost prezidată de [[Papa Silvestru I|papa Silvestru I]] în anul 324, declarându-o ca Domul lui Dumnezeu. În interiorul acesteia a fost așezat scaunul papal, făcând din aceasta catedrala Romei. Pe ușa centrală se găsește scris: ''Lateran, cea mai sfântă biserică dintre bisericile orașului și ale lumii, fiind mama și capul lor''. Palatul și bazilica au mai fost închinate de două ori. [[Papa Sergius al III-lea]] le-a dedicat [[Ioan Botezătorul|Sfântului Ioan Botezătorul]] în secolul al X-lea, cu ocazia sfințirii noului baptisteriu al bazilicii. [[Papa Lucius al II-lea]] o va dedica [[Ioan Evanghelistul|Sfântului Ioan Evanghelistul]] în secolul al XII-lea.
+Sfințirea oficială a bisericii cât și a anexelor a fost prezidată de [[Papa Silvestru I|papa Silvestru I]] în anul 324, declarându-o ca Domul lui Dumnezeu. În interiorul acesteia a fost așezat scaunul papal, făcând din aceasta catedrala Romei.
+Palatul și bazilica au mai fost închinate de două ori: [[Papa Sergiu al III-lea]] le-a dedicat [[Ioan Botezătorul|Sfântului Ioan Botezătorul]] în secolul al X-lea, cu ocazia sfințirii noului [[baptisteriu]] al bazilicii. [[Papa Lucius al II-lea]] le-a dedicat și [[Ioan Evanghelistul|Sfântului Ioan Evanghelistul]], în secolul al XII-lea.
-În orice caz, acești doi sfinți sunt considerați drept co-ocrotitori ai locașului, ocrotitorul prim fiind Hristos însuși. Mai târziu, bazilica va ajunge sub conducerea unor călugări benedictini ce se vor ocupa cu îngrijirea acesteia și cu cinstirea celor doi sfinți.
+Acești doi sfinți sunt considerați drept ocrotitori ai lăcașului, ocrotitorul prim fiind Hristos însuși. Mai târziu, bazilica va ajunge sub conducerea unor călugări benedictini, ce se vor ocupa cu îngrijirea acesteia și cu cinstirea celor doi sfinți.
-Toți papii de la Miltiade încoace au ocupat scaunul papal din Lateran până la domnia papei francez [[Papa Clement al V-lea|Clement al V-lea]], care în anul 1309 a decis să transfere scaunul oficial al bisericii catolice la [[Avignon]]. În timpul vicariatului de la Avignon, palatul și basilica din Lateran au intrat într-un declin. Două incendii devastatoare au cuprins Lateranul - unul în anul 1307 și altul în anul 1361. În ambele cazuri, papii din Avignon au trimis fonduri pentru reparațiile necesare. Lateranul își va pierde strălucirea inițială.
+Toți papii de la Miltiade încoace au ocupat scaunul papal din Lateran până la domnia papei francez [[Papa Clement al V-lea|Clement al V-lea]], care în anul 1309 a decis să transfere scaunul oficial al bisericii catolice la [[Avignon]]. În timpul [[exilul de la Avignon|exilului de la Avignon]], palatul și bazilica din Lateran au intrat într-un declin. Două incendii devastatoare au cuprins Lateranul - unul în anul 1307 și altul în anul 1361. În ambele cazuri, papii din Avignon au trimis fonduri pentru reparațiile necesare. Lateranul își va pierde strălucirea inițială.
-[[Papa Sixtus al V-lea]] a eliminat palatul original cât și bazilica ordonând înlocuirea lor. Reconstruirea Palatului și a Bazilicii au devenit două lucruri separate. Astazi, palatul Lateran este locașul muzeului pontifical și al creștinismului antic. Obeliscul din fața palatului este din granit roșu fiind cel mai mare din lume. A fost ridicat de Thutmose al III-lea în Karnak. A fost mutat de Constantin II în anul 357 și ridicat din nou în Circus Maximus. Sixtus al V-lea l-a așezat în locul său actual în anul 1587. Palatul Lateran a folosit drept loc de întrunire a multor sinoade.
+[[Papa Sixtus al V-lea]] a eliminat palatul original cât și bazilica ordonând înlocuirea lor. Reconstruirea Palatului și a Bazilicii au devenit două lucruri separate. Astăzi, palatul Lateran este locașul muzeului pontifical și al creștinismului antic. Obeliscul din fața palatului este din granit roșu fiind cel mai mare din lume. A fost ridicat de Thutmose al III-lea în Karnak. A fost mutat de [[Constantin al II-lea]] în anul 357 și ridicat din nou în Circus Maximus. Sixtus al V-lea l-a așezat în locul său actual în anul 1587. Palatul Lateran a folosit drept loc de întrunire a multor sinoade.
-Au existat mai multe tentative de reconstrucție a bazilicii înainte de papa Sixtus al V-lea. Sixtus l-a angajat pe arhitectul său favorit - Domenico Fontana - pentru a revedea proiectul. O continuare a renovării a avut loc sub Francesco Borromini, angajat de [[Papa Innocențiu al X-lea]]. Cele 12 nișe create de acesta vor fi umplute abia în anul 1718 cu statuile Apostolilor.
+Au existat mai multe tentative de reconstrucție a bazilicii înainte de papa Sixtus al V-lea. Sixtus l-a angajat pe arhitectul său favorit - Domenico Fontana - pentru a revedea proiectul. O continuare a renovării a avut loc sub Francesco Borromini, angajat de [[Papa Inocențiu al X-lea]]. Cele 12 nișe create de acesta vor fi umplute abia în anul 1718 cu statuile Apostolilor.
-Viziunea [[Papa Clement al XII-lea|papei Clement al XII-lea]] în privința reconstruirii era una ambițioasă: acesta a realizat un concurs de proiecte în privința ridicării fațadei. S-au strâns peste 23 de arhitecți, dintre care cel care s-a distins evident a fost Alessandro Galilei. Fațada actuală datează din anul 1753. Fațada lui Galilei a înlocuit toate elementele antice ale originalei bazilici, impunând un stil noe-clasic. Catedra papală sau tronul episcopal face din această basilică singura catedrală a Romei. Aceasta e așezată în absidă.
+Viziunea [[Papa Clement al XII-lea|papei Clement al XII-lea]] în privința reconstruirii era una ambițioasă: acesta a realizat un concurs de proiecte în privința ridicării fațadei. S-au strâns peste 23 de arhitecți, dintre care cel care s-a distins evident a fost [[Alessandro Galilei]]. Fațada actuală datează din anul 1753. Fațada lui Galilei a înlocuit toate elementele antice ale originalei bazilici, impunând un stil neo-clasic. Catedra papală sau tronul episcopal face din această bazilică singura catedrală a Romei. Aceasta e așezată în absidă.
 În bazilică se află mormintele a șase papi: [[Papa Alexandru al III-lea|Alexandru al III-lea]], [[Papa Sergiu al IV-lea|Sergiu al IV-lea]], [[Papa Clement al XIII-lea|Clement al XIII-lea]], [[Papa Martin al V-lea|Martin al V-lea]], [[Papa Inocențiu al III-lea|Inocențiu al III-lea]] și [[Papa Leon al XIII-lea|Leon al XIII-lea]]. Acest ultim papă a fost și ultimul neîngropat în [[Bazilica Sfântul Petru din Roma|Bazilica Sfântul Petru]].
@@ Linia 49: / Linia 51: @@
 Imagine:Petrus San Giovanni in Laterano 2006-09-07.jpg|Statuia Sfântului Petru
 Imagine:Scala Santa 1.jpg|Scara Sfântă
-Imagine:Obelisk-Lateran.jpg|Obeliscul din fața bazilicii
+Imagine:Lateran Obelisk HD.jpg|Obeliscul din fața bazilicii
 </gallery>
+{{Control de autoritate}}
-[[Categorie:Bazilici Papale]]
-[[Categorie:Biserici din Roma]]
+[[Categorie:Biserici din Roma|Ioan din Lateran]]
+[[Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul]]
+[[Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Ioan Evanghelistul]]
+[[Categorie:Biserici romano-catolice din Italia]]