80 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 2 , 2 0 2 1 ROLUL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ÎN ACTIVITATEA MANAGERULUI DE TOP DIN INSTITUȚIILE PUBLICE THE ROLE OF EMOTIONAL INTELLIGENCE IN THE ACTIVITY OF THE TOP MANAGER IN PUBLIC INSTITUTIONS HTTPS://DOI.ORG/10.52327/1813-8489.2021.2(110).05 CZU: 005.32:159.942 Tatiana TOFAN, doctor în economie, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică SUMMARY In this article we study the emotional intelligence and its role in the activity of the top manager in public institutions. The levels of emotional intelligence training are also described. Keywords: emotional intelligence, emotion management, effective management, relationship difficulties, successful career, empathy, understanding others . REZUMAT În acest articol, studiem inteligența emoțională şi rolul acesteia în activitatea managerului de vârf din instituțiile publice. Sunt de asemenea descrise nivelurile de formare a inteligenței emoționale. Cuvinte-cheie: inteligență emoțională, gestionarea emoțiilor, management eficient, dificultăți de relaționare, carieră de succes, empatie, înțelegerea altora. În literatura de specialitate, liderul este definit ca fiind persoana care, îndeplinind sau nu o funcție de conducere, reușește prin forța personalității sale, prin inteligență, cultură, experiență, empatie, stil de lucru, capacitate persuasivă și motivațională, farmec, energie și siguranță, să mobilizeze energiile celorlalți, să-i angajeze în acțiuni. Pe de altă parte, inteligenţa emoţională se referă la mai buna înţelegere a emoţiilor, gestionarea eficientă a propriilor emoţii, înţelegerea celor din jur și îmbunătăţirea imaginii personale. Emoțiile sunt o sursă utilă de informație care ne ajută să ne descurcăm în mediul social [2, p. 24]. La fel inteligența emoțională este definită ca fiind capacitatea de a înțelege și gestiona atât propriile emoții, cât și ale celor din jurul nostru, fiind esențială în procesele de autoevaluare, empatizare și motivare [1, p. 34]. Termenul de "Inteligenţă Emoţională" conţine doua elemente de bază: "emoţie" și "inteligenţă" și se referă la a înţelege, a accepta și a da inteligenţă emoţiilor. Cercetătorii J. D. Mayer și P. Salovey au specificat și au pus în evidenţă mai multe niveluri ale formării inteligenţei emoţionale [ 2, p. 56]: I. Percepţia, evaluarea şi exprimarea emoţiilor. Este primul nivel care include identificarea emoţiilor și a conţinutului emoţional atât la propria persoană, cât și la ceilalţi, recunoașterea emoţiilor în limbaj, comportament, exprimarea și distingerea sentimentelor clare sau confuze, sincere sau false, stabilirea relaţiilor binevoitoare, adecvate, pline de încredere; II. Facilitarea emoţională a gândirii. La acest nivel, emoţia influenţează pozitiv gân- E c on omi e și f i n anțe publ i c e direa, dând prioritate direcţionării atenţiei asupra informaţiilor importante, asigurând interacţiunea emoţiilor cu procesele cognitive. În același timp are loc și facilitarea rezolvării problemelor, explicarea conţinuturilor, luarea în consideraţie a mai multor puncte de vedere, anticiparea modului în care s-ar simţi o persoană în anumite circumstanţe ajutându-l în luarea de decizii. III. Înţelegerea şi analiza emoţiilor. Utilizarea cunoștinţelor emoţionale. Nivelul acesta cuprinde cunoașterea emoţiilor, folosirea conţinuturilor emoţionale, categorisirea lor, stabilirea cauzelor care provoacă diferite stări emoţionale, elaborarea soluţiilor alternative pentru rezolvarea situaţiilor emoţionale variate, interpretarea modalităţilor prin care emoţiile converg spre relaţii interpersonale. IV. Reglarea emoţiilor pentru a promova creşterea emoţională şi intelectuală - nivelul acesta include înţelegerea implicaţiilor sociale asupra emoţiilor și sentimentelor, controlarea, monitorizarea emoţiilor în raport cu sine și cu ceilalţi, precum și determinarea stărilor emoţionale, încurajându-le pe cele pozitive și moderându-le pe cele negative. Responsabilitatea fundamentală a liderilor este aceea de a induce trăiri pozitive celor pe care îi conduc. Aceasta se întâmplă atunci când un lider creează rezonanţă - un rezervor de elemente pozitive care eliberează tot ce este mai bun în oameni. Deci, la origine, rolul de bază al conducerii este de natură emoţională. Modelul conducerii bazată pe inteligenţa emoţională (IE) este construit pornind de la conexiunile cu neurologia. Descoperiri revoluţionare din domeniul cercetărilor asupra creierului arată că stările de spirit și acţiunile liderilor au un impact decisiv asupra celor pe care îi îndrumă și aruncă o lumină nouă asupra puterii pe care o are conducerea bazată pe inteligenţa emoţională, puterea de a inspira și stimula pasiunea și entuziasmul, 81 de a susţine motivaţia și devotamentul oamenilor . La polul opus se află conducerea toxică ce poate să învenineze climatul emoţional de la locul de muncă după cum afirma Daniel Goleman, în cartea sa Inteligență emoțională în Leaderhip, „ Liderii inspirați vibrează, iar organizațiile lor intră în rezonanță cu ei” [4, p. 68]. Ceea ce transmite un lider prin muncă, gesturi, vorbe, sfaturi, poate deveni un scop comun pentru întreaga sa echipă. Oare este atât de ușor să transmiţi ceea ce vrei și ce trebuie celorlalţi atunci când scopul este de a avea succes, realizări, vânzări, influenţă? Este, într-adevăr, o reală calitate cu care unii se nasc, iar pe care alţii o dobândesc. Inteligenţa emoţională influenţează eficiența organizaţiei în mai multe direcţii: recrutarea și menținerea angajaţilor, dezvoltarea talentelor, munca în echipă, implicarea angajaţilor, simţul moral și sănătatea, inovaţia, productivitatea, eficienţa, veniturile, calitatea serviciilor, loialitatea clientului etc. [3, p. 56]. Inteligența emoțională poate fi dobândită în timp, cu răbdare, procese de introspecție și exerciții conștiente de identificare a emoțiilor proprii și ale celor cu care interacționăm. Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac managerii, este că se ignoră nevoia angajaţilor de a-și exprima stările emoţionale. Acest lucru generează comportamente negative atât în relaţiile interne, cât și în raporturile de afaceri cu clienţii. Studiile arată că între 50% și 70% dintre factorii care influenţează modul în care angajaţii percep climatul organizaţional sunt relaţionaţi direct cu dispoziţia, comportamentul și atitudinea unui singur om: LIDERUL [7]. Ca urmare, abilitatea liderului de a-și controla dispoziţiile afective și de a influenţa dispoziţiile afective ale celor din jurul său, nu este doar o problemă privată, ea are un impact dramatic asupra rezultatelor obţinute de organizație. Emoţiile și dispoziţiile afecti- 82 Ad m in istr are a Publi c ă ve influenţează cantitatea și calitatea muncii oamenilor. Calitatea dispoziţiei afective dictează calitatea muncii. De aceea, putem spune că leadership-ul se întâmplă în contextul relaţiilor interpersonale. Cu cât un lider este mai priceput în gestionarea relaţiilor cu oamenii pe care îi conduce, cu atât este mai eficient. Liderii adevăraţi entuziasmează, stimulează imaginaţia și motivează. Ei pot să trezească pasiunea pentru ceea ce realizează angajaţii și îi stimulează. Liderii adevăraţi fac apel la emoţii. Știu cum să-și gestioneze propriile emoţii, la fel cum știu să perceapă și să controleze emoţiile unui grup, descifrând în acestea impactul propriilor acţiuni și manifestări. De aceea, coeficientul de Inteligenţă Emoţională al unui lider este un element extrem de important atât pentru succesul liderului respectiv, cât și pentru succesul organizaţiei pe care o conduce. Inteligența emoțională se dovedește a fi crucială mai ales pentru top manageri. Putem spune că un manager top are nevoie de un grad mare de inteligență emoțională, pentru că în activitatea curentă este nevoit să gestioneze situații stresante și să găsească soluții fără a-i învinovăți pe ceilalți de probleme ori eșecuri [6]. Astfel, liderii care au inteligență emoțională pot gestiona un conflict în așa fel încât angajații să fie motivați și, de asemenea, pot stimula crearea unui mediu care îi încurajează pe ceilalți să aibă performanțe ridicate. Și performanța este uneori legată de empatie, iar liderii cu inteligență emoțională au capacitatea de a vedea ce îi face fericiți pe angajații lor. Încurajarea unui mediu relaxant poate îmbunătăți semnificativ productivitatea. Unii oameni se nasc cu inteligență emoțională, iar alții o pot dobândi. Capacitatea de a ne autocunoaște și de a înțelege emoțiile poate avea un impact pozitiv asupra relațiilor din viața noastră și ne poate n r. 2 , 2 0 2 1 ajuta să reușim în fiecare domeniu al vieții. Unii specialiști afirmă că EQ – coeficientul de inteligență emoțională este chiar mai important decât IQ – coeficientul de inteligență generală, mai ales în anumite situații specifice cu care ne confruntăm în viață. Un exemplu ar putea fi interviul de angajare. O persoană cu o inteligență emoțională mai mare își va gestiona mai bine emoțiile, va fi mai auto-motivată, va accepta feedback-ul negativ și se va înțelege mai bine cu colegii sau cu clienții [5]. De asemenea, inteligența emoțională are implicații în toate aspectele vieții, de la familie, pană la prieteni sau carieră. Deși părerile specialiștilor sunt împărțite; unele studii au găsit o legătură între inteligența emoțională și performanța la locul de muncă, în timp ce altele nu au găsit nicio corelație, putem spune că un angajat care va da dovadă de inteligență emoțională va avea șanse mai mari să aibă o performanță mai bună la locul de muncă. În concluzie se poate de menționat, că inteligența emoțională este o componentă a psihicului uman care influențează toate aspectele vieții – de la partea personală la cea profesională și ne ajută să atingem mai ușor obiectivele pe care ni le-am propus, să fim parteneri, prieteni sau angajați mai buni. Competenţele emoţionale sunt necesare pentru gestionarea conflictelor interioare, înlăturarea disconfortului psihologic care generează probleme de comunicare socială, stopând autorealizarea. Dezvoltarea intelectuală, emoţională, socială, morală, spirituală a indivizilor influenţează pozitiv, dacă aceștia au parte de afecţiune, în special, de comunicare afectivă. Nivelul inteligenței emoționale a liderilor este cel care determină eficienţa cu care ei identifică, gestionează și canalizează sentimentele proprii și ale celor cu care relaţionează, ajutând grupul să-și atingă obiectivele. E c on omi e și f i n anțe publ i c e 83 BIBLIOGRAFIE 1. Bradberry T., Greaves J. Inteligenţa Emoţională, București 2008, 178 p. 2. Roco M. Creativitate și inteligență emoțională, Editra Polirorm, Iași, 2004, 126 p. 3. Chicoș E. Verificaţi-vă inteligenţa, Ed. Niculaescu, București, 1997, 85 p. 4. Goleman D. Inteligența emoțională în leadership, Editura Curtea Veche, București, 2007, 180 p. 5. https://bookblog.eu/rolul-inteligentei-emotionale-in-afaceri (accesat la 10.04.21). 6. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/102_104_Impactul%20inteligentei%20emotionale%20asupra%20leadership_ului.pdf ( accesat la 10.04.21). 7. https://www.academia.edu/25728688/Contributia_inteligentei_emotionale_in_leadership (accesat la 12.04.21). Prezentat: 27.04.21 E-mail: tatianatofan@yahoo.com